Postări

Se afișează postări din aprilie, 2012

Pregatiri

Imagine
Am chiulit de pe blog pentru ca trec printr-o perioada foarte plina la munca, la care s-au suprapus niste nopti mai proaste ale matzei, multe ganduri adunate, planuri, lipsa lor, aiureli. Deci n-am mai avut nici timp, nici vreo urma de inspiratie.
Dar dincolo de toate astea se apropie ziua Z :d. Cand donsoara fatz face 3 ani. OMG, ce varsta uriasa. In paralel ma gandesc si cum am ajuns eu la varsta venerabila pe care o am:)). Dar aia e alta poveste:)) Revenind la Andreea suntem plini de liste, planuri, programari. Trebuie sa iau rochita de zana ca altfel banuiesc eu o reiterare a crizei de la ziua Mariucai. Trebuie sa luam fructe, sucuri, apa, mancarici, tortu, alte dulcegarii, prostii.  Pe lista lui Dan locul 1 e ocupat de cafea:d. Stie el ce stie despre petrecerile cu multi puradei.... Mai trebuie niste prostioare de distrat copii.  Si soare. Ca am vrea sa petrecem afara. Si o noapte buna de somn inainte ca sa nu fie maraita si sclifosita. Si copii sanatosi. Si rabdare. Multa.  Ne p…

Primul 3 ani

Imagine
Ieri a fost ziua Mariucai. Prima din cele trei gratii care au crescut pana acum practic impreuna. Se vad daca nu zilnic, macar la cateva zile de cand aveau 2 luni. Nu, mint. Cand erau neumblatoare si mamele doar mame se vedeau zilnic:d. Acum se vad mai pe apucate, din cauza programelor diferite, cu gradi, bunici si joburi... Cand se vad, pupicareala si tocaila si top top peste tot, si hai sa facem asta si hai sa ne dam in asta. Si negocieri, schimburi, suparari. Impacari si iar pupici. Trei matze de 3 ani.   (Simeon, ramas singurul baiat din gasca, asaltat de fete) (ciugulind tortul:D)
PS: sa mentionez totusi ca petrecerea a inceput prost pentru noi, cu primul tantrum de manual al Andreei, pe motiv ca Mariuca avea rochita de balerina si ea nu. Nu va pot descrie scena...sa zicem doar ca e de manual:d. Am calmat-o dupa ce am iesit cu ea in fata blocului, dupa ce am trezit tot blocul si toata strada, unde, tavalita pe jos am reusit sa o lamuresc ca vine ta-su cu fusta ei de balerina de …

Andreea si Matei

Imagine
Ieri a fost o zi asa frumoasa ca am stat aproape numai afara. Seara ne-am intalnit in parc cu prietenii nostri, Anca si Dan, care ne sunt si nasi:). Si cu Matei, baietelul lor de 6 ani. Tatii au discutat de ale lor, mamicile de ale lor, iar cei doi pitici s-au fugarit, batut cu iarba, dat pe trotinete, alergat la deal, la vale, oferit flori:).
Nice, mai vrem... 
mai multe poze cu cei doi pitici aici

A doua zi

Imagine

Cel mai frumos mesaj de Paste

Dragii mei ucenici! Fie ca Invierea Iubitului nostru Domn Iisus Hristos sa va aduca pace si liniste in suflete si sa aprinda flacara credintei in fiecare dintre noi! Cu cateva zile inainte de rastignire Domnul Iisus le-a vorbit apostolilor si celor care L-au intrebat care sunt cele mai mari porunci spunandu-le ca cea mai mare dintre ele este sa iubim pe Dumnezeu si cea de-a doua sa iubim pe aproapele ca pe noi insine. Cred ca la aceste doua porunci se poate rezuma intreaga noastra invatatura ortodoxa. Sa ne imaginam cum ar fi lumea in care traim daca am reusi, cu totii, sa iubim pe cei din jurul nostru ca pe noi insine. Cu certitudine o astfel de lume ar intruchipa Raiul. Din pacate vedem ca oamenii au devenit tot mai indiferenti fata de grijile si necazurile celor din jur si odata cu aceasta tot mai multe pedepse se abat asupra omenirii! Va scriu acest mail pentru a va face cuvenitele urari de Sfanta Inviere dar si pentru a va multumi ca sunteti atat de buni. Ca prin credinta dumnea…

Se poate si asa....

Poate nu stiati...nici noi. Pana ieri. Pe bicicleta se poate merge si asa. Cu fundu pe cadru si dand din picioare ca o rata.
La un moment dat recunosc ca m-am plictisit sa merg ca melcu prin parc si am amenintat-o ca vine paznicul si ii ia bicicleta. ca nu stie sa mearga pe ea:d. Urat, stiu..
Dar faceam 4 ore pana acasa in stilul asta

Eco

Imagine
Mai eco de atat nu cred ca se poate:d
De doua zile mergem la gradi pe bicicleta. Ea, adica. Eu incerc sa ma tin dupa ea pe picioare. Bine ca deocamdata are grija sa fiu prin preajma. Merge cat merge in fata, apoi se opreste si asteapta sa vina si baba:p
Azi a vrut neaparat fusta si la un minut dupa poza s-a prins ca bascuta nu are ce cauta in acest ansamblu vestimentar...

Doua fete, acelasi copil

Imagine
Matza are pareri foarte clare cand vine vorba de hainele ei. Unele merg, altele nu. Pantalonii lungi sunt ok, tolerati, cei 3/4 sunt de neacceptat. Fustele lungi, scurte sunt ideale. Pe acelasi loc cu rochitele. Preferabil mai lungute...
Bluzele trebuie sa aiba ceva. Un desen, o fundita, o treaba. Alea simple sunt de neinteles.
Minunatul par trebuie ornat cu o bentita sau o agrafa. In unele zile are chef de codite. In altele, parul trebuie sa zburde liber, cat mai ciufulit.
Eu controlez din umbra, sugerez, propun, astfel incat sa putem iesi in casa aratand a oameni:d
 In casa alegerile sunt doar ale ei. E locul ei de libertate suprema in privinta tinutei. Si nicaieri nu se vede viziunea ei despre moda mai bine decat la "costumul" de balerina/printesa/zana.....
Reusiti sa numarati toate obiectele din vestimentatia ei?:d

Sezonul teraselor

Imagine
Azi am inaugurat sezonul teraselor. Cu matza. Am mai fost noi intr-o seara la o pizza in parc, dar asa, terasa declarata oficial nu am mai vizitat anul asta:d
Ne-am dus la Cafe Verona si, ca si anul trecut, mi se pare un loc tare misto de mers cu copilul. E spatiu destul, poti alege o masa la umbra sau una la soare, pe lemn sau pe pietricele. Au si de mancare si de baut. Cei care te servesc stiu sa zambeasca:d, cel putin noi am nimerit unul zambaret..Cat am stat noi acolo au mai venit vreo doua familii cu copii. Deci oamenii sunt obisnuiti cu puradei in preajma si nu se incrunta daca misuna si construiesc castele din pietricele sau transforma scrumiera in vas de facut mancare.Singura problema posibila este ca exista in centru un spatiu cu gazon, unde nu e voie. A mea n-a protestat la interdictie, doar ca a trebuit sa caut in alta parte un pic de iarba "salbatica" pentru "mancarea de spanac"...
Un alt avantaj pentru noi este ca se ajunge usor acolo (Piata Romana) si…

ce am invatat eu in 3 ani

As vrea sa fi stiut acum trei ani o gramada de lucruri pe care le stiu acum. Despre mine, despre ce inseamna sa fii mama, despre copii, despre oameni in general. Dar apoi imi dau seama ca daca le-as fi stiut dinainte, nu as fi facut aceleasi greseli, aceiasi pasi, aceleasi descoperiri, n-as fi avut aceleasi surprize si mirari, aceleasi tristeti si suparari. Poate ar fi fost altfel, mai usor, dar poate nici nu m-as fi bucurat la fel de fiecare noua descoperire, de fiecare experienta pe care am adaugat-o singura in sac. Tragand linie dupa 3 ani de Andreea, iata care sunt concluziile mele: -bolile trec. unele mai incet, mai greu, altele mai repede. dar trec. Slava Domnului. Mucii si tusea si burtica stricata nu sunt motive de panica. Nu te speria de febra. Respira, scoate medicamentele, trateaza. Accepta ca 7-10-14 zile va dormi/manca prost. Va plange, se va trezi, va avea febra, muci...Nu te panica. E ok. 2 saptamani nu sunt un capat de tara, o sa supravietuiesti:) -colicii trec si ei. Des…

Pe doua roti...aproape

O facuram si pe asta. Am cumparat o bicicleta pentru matza. De fapt intentia era mai demult, dar am amanat pentru ca dansa parea complet afona in ale pedalatului. Prima proba a fost un esec complet..acu vreo luna. In loc sa dea la pedale in fata, ea dadea in spate. Si bicicleta statea cuminte pe loc. Asa ca s-a enervat si a decretat ca nu stie. Si n-a mai vrut pe bicicleta. In schimb ma batea la cap sa cumparam una , neaparat cu cos de carat papusi, si sa ne plimbam prin parc.  Mi-am dat seama ca trebuie sa invete intai care e treaba cu pedalele. Am scos la inaintare batrana tricicleta, care fusese exilata pe balcon. Am pus-o sa pedaleze pe ea prin casa, pana cand s-a prins cum e cu mersul inainte. Se mai poticnea, mai mergea cu spatele, dar in principiu s-a prins dupa o vreme. Asa ca duminica ne-am dus sa luam ce altceva decat populara bicicleta verde de la decathlon:d Aseara i-am facut inaugurarea prin parc.


O mama care vrea sa-si vada copiii crescand

O cheama Gabriela Tudorache. Are 42 de ani. Are doi baieti. Adrian si Mihail. Nimic neobisnuit pana aici. Doar ca aceasta mama are de cinci ani o tumora cerebrala benigna care strangulează nervul optic şi creşte în fiecare an cu aproximativ 2-3 milimetri. Fiecare luna in plus, fiecare an face operatia si vindecarea ei tot mai dificila, tot mai improbabila. 
Adrian, sau Adi cum s-a semnat in comentariile lasate pe mai multe bloguri in ultima perioada, e un copil care crede in oameni. In puterea lor de a ajuta, atunci cand se mobilizeaza un pic. 
Deci hai sa nu stam cu mainile in san. Nu pentru ca e post si vine Pastele. Ci pentru ca orice mama ar trebui sa-si poata vedea copiii crescand. Si orice copil are dreptul sa fie vazut.
"Din fericire, am fost din nou programată pentru operaţie, în luna iulie, anul acesta, până atunci sper să stopeze boala, să nu se agraveze, şi să reuşesc să strâng banii. Cel mai mult mă sperie că nu ştiu ce o să fie după operaţie. Doresc să-mi văd copiii cre…

Si am ajuns la Clasic e fantastic...

De multa vreme tot auzeam in stanga si dreapta de programul Clasic e fantastic, un experiment menit sa invete copiii cu muzica clasica, sa-i educe sa asculte diferite tipuri de muzica, sa descopere diversitatea acestui domeniu. Idee buna zic. “Punerea in scena” insa... Povestea suna oarecum haotica inca de la etapa achizionarii biletelor. Ele se pot obtine sau nu in urma unor cozi de zeci de persoane, unde fiecare cumpara pentru cat mai multi prieteni, colegi si vecini, pana la 50 de bilete teoretic, dar se pare ca se paote si mai mult. Neavand cum sa ajung acolo, am trimis-o pe mama sa cumpere, intr-o frumoasa zi de joi. Ea avea mari emotii ca nu ii vor da 13 bilete. S-a linistit cand cei din fata ei au inceput sa ceara 30, 50...60 de bucati!..Rezultatul logic este ca nu toti dintre cei care au stat cu orele la coada au apucat sa ia bilet. Din motive organizatorice, biletele nu se pot vinde online, nu se pot scumpi, ca sa se organizeze mai des spectacolele eventual, nu se poate coborî …